BUZIAS

Viata cultural-artistica este reprezentata de urmatoarele formatii ale Casei de Cultura, detinatoare a numeroase  distinctii obtinute la diverse manifestari artistice din tara si strainatate :

• ansamblul de cantece si dansuri populare “IZVORASUL”

• ansamblul de dansuri populare “MUGURASII”

• Teatrul de Papusi

 

EVENIMENTE CULTURALE

Zilele orasului – 1-7 septembrie

Ruga Buziesana – 8-9 septembrie

Kerwai - septembrie

 

ATRACTILE TURISTICE SI DE DIVERISMENT ALE BUZIASULUI

 

• Muzeul de arta populara “ IULIANA FOLEA TROCEANU ”

• Punct muzeistic cu istoricul statiunii balneare

• Colonada (unica in Europa)

• Izvorul “Mos Bizies”

• Izvorul “Phoenix”

• Izvorul “Tineretului”

• Strandul cu apa minerala

• Terenul de sport, recent renovat, situat in parcul statiunii

• Avion – terasa - bar

• Gradina Banateana – terasa - restaurant

• Discoteca

ISTORIA ORASULUI BUZIAS

Istoria orasului Buzias incepe inca din paleolitic, dupa cum arata marturiile arheologice. In perioada daco-romana, asezarea este cunoscuta sub denumirea de Ahibis, iar pentru prima data apare in documentele istorice denumirea de Buzias in perioada 1071 – 1072.

Ca statiune balneara, primii vizitatori ii primeste in anul 1838, data la care isi incepe activitatea ca medic balneolog, doctorul Gheorghe Ciocarlan, primul care a evidentiat efectul terapeutic al apelor minerale din Buzias.

Orasul – statiune Buzias, este situat in sud – vestul Romaniei, in judetul Timis, la o distanta de 25 km (pe DJ 592) si 28 km (pe calea ferata) fata de Lugoj si respectiv la 34 km (pe DJ 592) si 37 km (pe calea ferata) fata de Timisoara. Are o suprafata de 104 km² si o altitudine medie de 128 m.

La Buzias se pune accentul pe procedurile cu factori terapeutici naturali, la care pacientii nu au acces in cabinetele de fizioterapie sau sectiile de recuperare din orase sau din bazele de tratament ale altor statiuni.

Calitatile curative ale apei carbogazoase, ale mofetelor, ale bioclimei sedative de la Buzias sunt binecunoscute si evidentiate atat de studiile si cercetarile intreprinse pana in prezent, cat si de numarul mare de pacienti cu ameliorari semnificative ale simptomatologiei in urma curelor balneare repetate.

Apa minerala este carbogazoasa (CO2=2000-2600 mg/l), bicarbonatata, sodica, calcica, magneziana, feruginoasa, hipotona. Ea este utilizata in cura externa sub forma de bai cu apa minerala care se fac prin imersia corpului pana la un anumit nivel in apa carbogazoasa incalzita pana la aproximativ 34°C, timp de 15-20 min. si in cura interna de la buvetele din parcul statiunii. In sezonul cald se pot face bai la strandul cu apa minerala carbogazoasa situat in parcul statiunii, unic in Europa. Efectele terapeutice ale bailor cu apa carbogazoasa:

-la nivelul inimii determina scaderea ritmului cardiac (bradicardie) si ameliorarea irigatiei miocardului (evidentiata pe ECG)

-la nivel periferic produce vasodilatatie insotita de hiperemie cutanata; capilarele reactioneaza bifazic: initial se produce vasoconstrictie, apoi dupa 1-5 min. se produce vasodilatatie (intr-o baie cu apa obtinuta la aceeasi temperatura obisnuita, la aceeasi temperatura, nu apare acest fenomen)

- de asemenea scade TA atat sistolica, cat si diastolica si scade presiunea venoasa.

Mofetele sunt emanatii de CO2 liber, extras din apele carbogazoase; se aplica colectiv, in incaperi special amenajate, care au forma unui “circ roman”. Pacientii sunt asezati pe o anumita treapta in functie de afectiunile de care sufera. Durata procedurii creste progresiv de la 5-10 min., pana la 15-20 min. Bioxidul de carbon ajunge atat pe cale inhalatorie cat si direct prin piele in circulatia sanguina, determina vasodilatatie arteriala cu cresterea importanta a fluxului sanguin cerebral (cu 75%), cat si a celui muscular si cutanat(cu 50%).

Buziasul dispune de bioclima potrivita pentru odihna, iar puternica aeroionizarea cu predominenta negativa similara unei altitudini de 800-1200 m (desi Buziasul se afla la o altitudine de doar 128 m) constituie prin ea insasi o forma de tratament in afectiunile cardiovasculare, motiv pentru care sunt indicate turele de teren prin parcul dendrologic, ce se intinde pe o suprafata de 25 ha. Parcul este strabatut de Colonada – constructie din lemn in stil turco-bizantin, datand din anul 1875, prelungita in anul 1939, cu o lungime de 510 m.

Afectiunile care beneficiaza de pe urma utilizarii factorilor terapeutici naturali de la Buzias sunt:

♦ BOLILE CARDIOVASCULARE -care si reprezinta profilul terapeutic al statiunii. Dintre acestea amintim:

arteriopatiile(ateroscleroza obliteranta periferica in toate stadiile , exclusiv cele care presupun interventii chirurgicale);

cardiopatia ischemica cronica(infarctul miocardic in faza II dupa testare prealabila intr-o clinica de specialitate dupa 3 luni de la episodul acut fara tulburari de ritm, fara angor instabil)+CIC cu angor de efort , stabil sau fara angor(ischemie sau bloc de ramura pe ECG);

HTA, Valvulopatii reumatismale sau operate, echilibrate hemodinamic la 3 luni dupa interventie;

Boli cronice ale venelor

♦ Boli neurologice: hemipareze sechelare dupa AVC la 6 luni-2 ani de la debut cu scop de recuperare motorie.

♦ Tulburari neuro-psihice-in special nevrozele, iar dintre acestea mai ales nevroza astenica.

♦ Afectiuni ale tubului digestiv;gastroduodenite cronice cu hipoaciditate, dischinezii biliare predominant hipotone, tulburari functionale ale colonului(colon iritabil, constipatie);in cura interna apa carbogazoasa stimuleaza secretia salivara, gastrica, pancreatica si biliara, cresc motilitatea gastrointestinala.

♦ Afectiuni renale:hiperuricemii, litiaza renala, infectii urinare repetate; apele CO2cresc diureza, cresc motilitatea la nivelul cailor urinare, cresc eliminarea de acid uric preformat.

♦ Boli de nutritie si de metabolism:DZ, Guta, Obezitate, Sindroame dislipidemice, Sindroame diselectrolitice(carente Ca,Mg);Anemie feripriva.

♦ Afectiuni ginecologice: climateriu cu HTA, sterilitate feminina, tulburari ale libidoului; boli inflamatorii cronice ale organelor pelvine.→Bai CO2 in aplicatii generale si locale (irigatii vaginale)→produc hiperemia superficiala a tractului vulvo-vaginal, modifica receptivitatea centrilor sexuali.