Șirnea

Desemnat ca primul sat turistic din Româƒnia în anul 1962, satul Șirnea  aparţine de comuna Fundata şi este situat la o altitudine de 1160 - 1200 m. Iarna satul găzduieşte concursuri naţionale de schi font iar în zilele de vară diferite activităţi sportive. Satul este cunoscut pentru deosebitele sărbători şi obiceiuri ca: Zilele Olimpice, Sƒânzienele, Măsura Laptelui, Răvăşitul Oilor, Colindatul de Crăciun.Situat la 44 km de Braşov şi 47 km de Cƒâmpulung, pe DN 73, în satul Șirnea se ajunge pe un drum de ţară nemodernizat, dar totuşi practicabil în orice anotimp.

Drumul de ţară coboară la început lin, urmâƒnd ca după cƒâteva serpentine să devină mai înclinat. După ce ajunge în firul văii, se continuă domol spre sat. Localnicii au terenuri agricole şi păşuni aici. Fâƒneţele, înconjurate de garduri din lemn, cu căpiţe din loc în loc şi şoproane colorate, sunt subiecte foarte renumite în rƒndul multor fotografi din ţară. Satul, veche aşezare de păstori, oferă o deschidere magnifică spre masivii Piatra Craiului şi Bucegi, de aici pornind şi un traseu spre creasta Pietrei Craiului.

Turism montan

Traseul a fost marcat în perioada socialistă de către echipele de pionieri din cadul acţiunii "Asaltul Carpaţilor", cu intenţia de a face din frumoasa aşezare brăneană o bază de plecare spre obiectivele turistice de pe versantul estic al Pietrei Craiului. Traseul lasă în urmă centrul localităţii, îndreptƒându-se spre capătul de sus (nord) al satului, pe o uliţă care străbate longitudinal aşezarea axată pe firul superior al Zbƒârcioarei, Valea Rogoazei, restul caselor fiind risipite pe versanţi. Pe stâƒnga uliţei se profilează, pe o coastă de deal, o frumoasă casă de munte, aparţinâƒnd familiei vestitului cabanier şi prieten al turiştilor din Piatra Craiului, moş Ion Benga Burlacu, care a fost, timp de aproape trei decenii, paznic la vechea cabană "Radu Negru" de pe Plaiul Grindului şi constructor al cabanei noi, distrusă, din păcate, de o avalanşă în anii 50.  

Din capătul de sus al satului, traseul foloseşte drumul de ţară, bolovănos, care urcă la Curmătura Groapelor, 1.396 metri altitudine, largă inseuare pe linia înaltă a Muntelui Piatra Galbenă, la hotarul cu Muntele Coja, alcătuind astfel continuarea culmii Carpaţilor Meridionali, în cuprinsul celei mai coborâƒte zone a acestora, dinspre Șaua Vlăduşca La Table şi Pasul Giuvala. În Curmătura Groapelor vom întâƒlni, venind din spre sud, de pe Muntele Piatra Galbenă, marcajul cruce albastră, pornit din Dƒâmbovicioara.  

Traseul care a urcat dinpre Șirnea coboară, laolaltă cu cel de pe Piatra Galbenă, din Curmătura Groapelor, către Valea Seacă a Pietrelor, urmărind drumul forestier pâƒnă câƒnd acesta face joncţiunea cu un altul la fel, aflat pe Valea Seacă a Pietrelor, care işi are începutul la Cabana Brusturet, fiind o continuare a unui traseu rutier din Piatra Craiului.  Pe lângă acest traseu, descris în detaliu mai sus, mai avem posibilitatea să urcăm pitoreştile dealuri ce înconjoară micul sat, ajungƒnd în frumoase poieni şi păşuni.

Oamenii locului folosesc tot acest pămâƒnt roditor, aici fiind şi foarte multe animale domestice.  Iarna, pe aceste pante libere, se poate schia. Nu există pƒârtii amenajate, dar dealurile zonei sunt excelente pentru acest sport, fară a prezenta o dificultate ridicată.