INFORMAŢII GENERALE DESPRE JUDEŢUL BRAŞOV

Scurt istoric al judeţului Braşov

Primele urme ale existenţei umane în zonă datează de acum 60.000 de ani. Locuitorii acestor părţi au trecut fără îndoieală prin toate etapele specifice civilizaţiei antice. Mărturie a trecutului istoric este tabăra romană de la Răşnov, care se găsea la nord-estul graniţei Imperiului Roman.

Ţara Bărsei (Braşovul şi vecinătăţile sale), a jucat un rol important în Evul Mediu, deţinând trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economică, militară şi politică:

- Primul este Cetatea Făgăraşului, regiunea fiind cunoscută ca Ţara Făgăraşului, care pe o perioadă lungă s-a aflat sub administraţie românească, păstrând obiceiurile vechi ale pământului, fiind de asemenea şi un loc sigur în Transilvania pentru domnitorii Ţării Româneşti.

- Al doilea punct este Castelul Bran,(situat la 30 de km de Braşov pe drumul european E 574 spre Piteşti), în prezent fiind ansamblu muzeal ce găzduieşte trei expoziţii permanente: una în castel, a doua în Muzeul de Etnografie (în aer liber), iar al treia în clădirea vechii vămi.

- Al treilea punct este Braşovul, prima dată atestat documentar în anul 1235, cel mai important oraş din Transilvania în timpul Evului Mediu, o fortăreaţă economică în secolele XIV – XVI.

- Majoritatea satelor locuite de saşi (populaţie germanică colonizată în secolul al XII-lea în Transilvania)păstrează biserici fortificate, locuri de rugăciune şi adăpost. Cea mai mare biserică - fortăreaţă din judeţul Braşov se găseşte la Prejmer, dar la fel de interesante sunt şi cele de la Viscri şi Homorod.

Aşezare

În partea centrală a României, în interiorul arcului carpatic, la întâlnirea Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali, pe cursul mijlociu al Oltului, străbătut de meridianul 25° longitudine estică şi paralela de 46 ° latitudine nordică.

Vecini

La nord: Judeţele Harghita şi Mureş, la est: Judeţele Buzău şi Covasna la vest Judeţul Sibiu, la sud Judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova.

Suprafaţă

5.363 km² (respectiv 2,3 % din teritoriul ţării)

Populaţie

600.000 de locuitori

Oraşe

Braşov, reşedinţă de judeţ, cu 280.000 locuitori, o aşezare cu atmosferă medievală, ce conservă multe clădiri de epocă, situată la o răscruce importantă de drumuri comerciale, care legau cele trei ţări româneşti, în depresiunea omonimă, la 520 - 650 metri altitudine, la poalele masivului Tâmpa, însemnând şi locul festivalului Cerbul de Aur. Alte oraşe: Codlea, Făgăraş, Predeal, Râşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zărneşti, Ghimbav.

Relieful

Este variat şi se desfăşoară în trei trepte majore: a munţilor (celor mai înalţi din ţară care include versantul  nordic al Munţilor Făgăraş şi prelungirile masivilor Piatra Craiului, Leoata, Bucegi, Ciucaş şi Bârsei (Piatra Mare şi Postăvarul) şi a munţilor scunzi, „clăbucetelor”, Întorsura Buzăului, Dârste, Codlea, Perşani), a depresiunilor Braşovului, Făgăraşului, şi culmilor deluroase, sud-estul Podişului Hârtibaciului.

Clima

Este temperat-continentală, moderată, cu diferenţieri în funcţie de altitudine şi cu precipitaţii variabile, cu vânturi din direcţia vest, nord-vest. Temperatura medie anuală este între -2,5^oC şi 8,2^oC, în ianuarie -4 - -10^oC iar în iulie 6-18^oC.

Cursurile de apă

Sunt reprezentate de Oltul mijlociu şi afluenţii săi: Aita, Baraolt, Vârghiş, Homorod, Felmer, Ghimbav, Bârsa, Şercaia, Sebeş, Berivoi, Breaza, Viştea, Ucea străbat judeţul alături de Tirlung, Timiş, Râşnov.

ATRACŢII TURISTICE

Munţi:

Munţii Făgăraş (cu vf. Moldoveanu de 2.544 m, cea mai mare altitudine din România), oferă călătorului un spectacol de neuitat, crestele lor semeţe fiind acoperite de zăpadă 8-9 luni pe an. Circurile glaciare, în care s-au format „iezerele”, întinsele păduri de foioase şi molid, păşunile albe cu flora lor bogată şi caprele negre, completează atracţiile Munţiilor Făgăraş şi explică renumele lor turistic.

Munţii Piatra Craiului, care atrag în fiecare an tot mai numeroşi turişti (în primul rând alpinişti), răsplătiţi de privelişti impresionante prin hăurile, ce se deschid la picioarele lor unde pereţii abrupţi se prăbuşesc vertical. Aici creşte garofiţa Pietrei Craiului, plantă declarată monument al naturii, care nu se mai întâlneşte în altă parte pe glob.

Munţii Bucegi (cu vf. Omu de 2.505m), cel mai „bătut” masiv din Carpaţii României, dispune de o bună amenajare pentru excursiile şi drumeţiile montane, fiind abordabili în orice anotimp de aproape toate categoriile de turişti.

Munţii Ciucaş, un uriaş parc de recreaţie prin frumuseţea şi varietatea peisajului şi  prin atmosfera de linişte şi puritate a mediului ce oferă condiţii prielnice turismului montan. Stâncile de calcar şi conglomerate iau aici forme ciudate: „Tigăile Ciucaşului”, ”Babele la sfat”, „Mâna Dracului”,”Sfinxul Bratocei”.

Culoarul Rucăr – Bran, între Munţii Piatra Craiului şi Bucegi, oferă la fiecare pas privelişti variate şi grandioase, serpentine periculoase, dar şi satisfacţia cea mai de preţ, în ceea ce priveşte traversarea lor.

 Rezervaţii şi monumente ale naturii:

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, rezervaţie floristică în Depresiunea Făgăraşului (lângă Comuna Şercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care înfloresc la sfârşitul lui mai, reprezintă una din splendorile României, ce atrage numeroşi turişti, iubitori ai frumuseţilor naturii.

Pădurea Bogăţii, rezervaţie forestieră în Munţii Persani (între Hoghiz şi Măieruş, pe 17 km) formată în special din făgete, adăposteşte o faună bogată, fiind însă şi teren de vânătoare cu regim de rezervaţie.

Bazaltele de la Racoş, rezervaţie geologică în vestul munţilor Perşani, lângă Rupea (pe DN Braşov-Sighişoara), cuprinde  spectaculoase formaţiuni eruptive bazaltice.

Mlaştina de la Hărman rezervaţie botanică (la 18 km nord-est de Braşov), adăposteşte floră şi faună rară, cu numeroase relicte glaciare. Aici cresc şi plante carnivore.

Purcăreni, rezervaţie paleontologică şi geologică din Munţii Întorsurii (la 6 km de Satulung), unde s-a identificat o bogată asociaţie de corali şi crustacee.

Punctul fosilier Ormeniş, rezervaţie paleontologică din estul Munţilor Perşani, cunoscută pe plan internaţional, cu fosilele ce aparţin cretacicului superior.

 Monumente istorice:

Buneşti

Biserică fortificată din secolul al XIV-lea cu altar de lemn pictat cu culori tempera, şi legat la orga în stil Roccoco.

Caţa

Biserică din secolul al XIII-lea cu două ziduri fortificate, continuă să folosească „Turnul Şuncii”, pentru a depozita  şuncă şi carne afumată.

Cincşor

Biserica fortificată din secolul al XIII-lea are una din cele mai vechi şi mai frumoase orgi saxone din Transilvania.

Cincu

Având o arhitectură medievală de excepţie, altarul acestei bieserici din secolul al XIII-lea înfăţişează lipsa de încredere a Apostolului Toma (Toma Necredinciosul) şi are o inscripţie de piatră: „Domin’meus et Deus meu – toma quia vidisti beati qui non viderunt et credierunt”. Binecuvântaţi sunt cei care nu au văzut dar au crezut!

Codlea

Singura biserică din Ţara Bârsei fără turn, biserica fortificată în stil gotic transilvănean datând din secolul al XIII-lea are un tavan cu 252 de panouri, fiecare reprezentând o altă versiune a trandafirului lui Luther, cel mai cunoscut simbol al religiei luterane.

Felmer

Construită în secolul al XIII-lea ca o basilică romanică, biserica din Felmer a fost fortificată trei secole mai târziu. Spre deosebire de alte altare dedicate lui Hristos, altarul acestei biserici este dedicat atât lui Hristos cât şi unui Înger.

Ghimbav

Biserica gothică din secolul al XIII-lea al cărei altar îl prezintă pe Hristos privind asupra Globului pământesc, are turnuri de apărare construite în mod atipic în exteriorul zidurilor de fortificaţie.

Hărman

Cetatea Ecleziastică saxonă din secolul al XIII-lea are şapte turnuri de apărare şi încăperi de adăpost construite în zidurile de fortificaţie. Deşi a fost asediată de 47 de ori nu s-a predat niciodată.

Homorod

Cetate din secolul al XIII-lea ale cărei ziduri duble de fortificaţie au împiedicat capturarea acesteia. Altarul şi corul sunt plasate în mod ciudat în partea de sud a fortificaţiei.

Ioneşti

Una dintre cele mai vechi biserici unitariane din Transilvania (de unde s-a născut Unitarianismul) aceasta datează din secolul al XII-lea.

Măieruş

Biserica din secolul al XV-lea a fost reconstruită în partea a doua a secolului al XVIII-lea combinând stilurile gotic, neoclasic, baroc şi renascentist.

Rotbav

Biserica fortificată datând din secolul al XIII-lea a ars şi a fost reconstruită în secolul al XVIII-lea. Printre caracteristicile specifice se află o orgă de la Pecs, Ungaria şi un scaun de predică sculptat în piatră.

Sânpetru

Reconstruită de mai multe ori, biserica fortificată datează din secolul al XIII-lea şi adăposteşte picturi murale printre care Arhanghelul Mihail conducând îngerii în gura Leviatanului.

Şoarş

Biserica fortificată din secolul al XV-lea are clopote decorate cu dragoni, animale fantastice, evanghelişti şi crucifixe.