Oraş în centrul României (judeţul Braşov), situat între izvoarele
râurilor Prahova şi Timiş, în pasul Predeal, la poalele nord-estice ale
Munţilor Bucegi (Carpaţii Meridionali), şi cele nord-vestice ale Munţilor
Baiu (Carpaţii Orientali), la o altitudine între 1040 si 1110 m, la 25 de km
sud de municipiul Brasov, la 147 de km de capitala României, cu o populaţie
de 7949 locuitori (la 1 iulie 1991).
Staţiune
de odihnă de importanţă natională, accesibilă în toate anotimpurile,
Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de iarnă. Are un climat
montan tonic-stimulativ, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este
de 15°C) şi ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C).
Temperatura medie anuală este de 5°C şi media precipitaţiilor de 1000 mm
anual. Stratul de zăpadă durează peste 100 de zile anual. Aerul curat, fără
praf şi alţi agenţi alergici, bogat în ozon şi radiaţii ultraviolete,
atmosfera ionizată şi presiunea relativ scăzută a aerului sunt principalii
factori de cură recomandaţi în tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea
organismelor slăbite, pentru recuperarea ulterioară a suprasolicitarilor
fizice sau intelectuale, pentru tratamantul tulburărilor endocrine şi a
problemelor de creştere a copiilor.
Staţiunea dispune de multe hoteluri şi vile moderne, dar cazarea se poate
face şi în case private. De remarcat sunt şi numeroasele posibilităţi de
amuzament, sporturile de iarna şi excursiile la cabanele montane din
apropiere (Trei Brazi - la altitudinea de 1128 m, Clăbucet Sosire - 1050 m,
Clăbucet Plecare - 1450 m, Gîrbova - 1350 m, Piatra Mare - 1630 m, Susai -
1350 m, Poiana Secuilor - 1070 m, etc.) sau mai depărtate, de pe creştele
Bucegilor. Staţiunea dispune de variate pârtii de schi: Clăbucet - luminată
noaptea, teleschi şi Cioplea.
Scurt istoric
Urmele istorice ale acestei aşezări sunt pe cât de sporadice, pe atât de
îndepărtate în timp. Că a existat aici o străveche aşezare preistorică nu
poate fi negat, deşi s-au făcut mai puţine lucrări arheologice decât în alte
zone istorice. Prima menţiune documentară a denumirii de Predeal apare în scrisoarea
voievodului Constantin Brâncoveanu, din 26 februarie 1705 către jupan Andreas-marele jude al
cetăţii Braşovului -
în legătură cu un transport de marfă şi conţine următorul pasaj: "Să
pohteşti dumneata pe comandantul den Braşov ca să dea câţiva neamţi ajutor,
să vie postavul până la hotarul Tatar, adecă pan la Predeal ca să n'aibă postavul
vreo zătniceala." Pasul Predeal a fost folosit pentru prima dată la
trecerea de oşti în Ardeal în anul 1611, când, disperaţi de prigoana lui
Gabriel Bathory - principele Ardealului - saşii braşoveni îl cheamă în ajutor
pe domnitorul muntean Radu Şerban.
Aşezare geografică
Predealul situat pe Valea Prahovei lângă
trecătoarea cu acelaşi nume din Carpaţii Meridionali, aflată la altitudinea
de 1.060 m, fiind cea mai importantă trecătoare între Muntenia şi
Transilvania, în acelaşi timp una din legăturile dintre Budapesta, capitala
Ungariei, şi Bucureşti, capitala României. Prin Predeal trece Drumul Naţional
DN1 şi o cale ferată electrificată pe două sensuri. Oraşul este delimitat de
5 masive: Postăvarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului şi Fetifoi. În trecut, aici a fost
graniţa între Imperiul Austro-Ungar şi România. În timpul primului Război
Mondial aici s-au dat lupte grele.
Clima
Climatul este
specific zonelor alpine, cu veri răcoroase (temperatura medie in iulie este
de 15 grade C) şi ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5 grade).
Temperatura medie anuală este de 5 grade C şi media precipitaţiilor de 1000
mm anual. Stratul de zăpadă durează peste 100 de zile anual.
Acces
Statiunea Predeal se găseşte la o distanţă de
121 km de Bucureşti, la 62 de km spre NV de Ploieşti (reşedinta judeţului
Prahova) pe DN1, la 25 km de Sinaia şi la 25 km de Brasov.
Transport cu avionul: Aeroportul Internaţional Otopeni este cel mai
mare aeroport din Romania şi se afla lângă Bucureşti, la doar 160 Km de
staţiunea Poiana Braşov. Transportul la / de la aeroport se poate face fie cu
trenul, transfer privat sau maşina închiriată.