INFORMAŢII GENERALE DESPRE ORAŞUL ARAD

Scurt istoric al oraşului Arad

Anul 1068 este anul când Aradul este pentru prima dată consemnat în documente.

Vechea cetate dacică era parte din statul lui Burebista şi implicit din regatul lui Decebal datând din secolul IV î.H.şi trecând după 106 d.H. sub ocupaţie romană. Regatul ungar îşi întinde dominaţia asupra Aradului în sec. al XI-lea, acesta fiind atestat ca oraş în anul 1329. Otomanii au cucerit oraşul în 1552, singura sa perioada de independenţă a fost în timpul lui Mihai Viteazul (1595-1615).

În 1687 Aradul este cucerit de Imperiul Habsburgic. În 1834 Aradul îşi câştigă independenţa, între anii 1867-1918 fiind parte integrantă din Imperiul Austro-Ungar. Aradul a intrat sub administraţie românească în 17 mai 1918 odată cu pătrunderea corpului 6 vânători al armatei române în oraş. Istoricul român Nicolae Iorga compară oraşul Arad cu Viena în timpul călătoriei sale de documentare din 1906, aceasta fiind o dovadă a înfloririi sale economice. În 1870 Aradul era cel mai populat oraş al Transilvanei având o populaţie de peste 32.000 de locuitori.

Ca urmare a înfloririi economice au apărut obiective importante ca: fabrica de confecţii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de cărămidă şi ţiglă (1869) şi fabrica de mobilă (1878). Fabrica de mobilă înfiinţată în 1890 de Laurenţiu şi Lengyel a devenit cu 1910 una din cele mai vestite fabrici din Europa. Fabrica de locomotive şi vagoane Ioan Weitzer au fost înfiinţate în anul 1892, iar uzina Marta înfiinţată în acelaşi an producea în 1909 motoare de maşini. Întreprinderea de Vagoane Astra a urmărit în zilele noastre fuziunea acestora fabricând de asemenea avioane.

Fabrica de tricotaje numită azi Tricoul Roşu a fost construită în 1918. În acea perioada Transporturile au înflorit şi ele. Aradul a fost în plină ascensiune dupa Marea Unire plasându-se pe locul al patrulea în România în 1937, având peste 4.000 de firme înregistrate la Camera de Comerţ. În 1949 a fost înfiinţată uzina Aris prin fuziunea a şase fabrici. Noi ramuri industriale s-au dezvoltat odată cu structuri aferente ca: fabrica de jucării (1959), fabrica de ceasuri (1960) şi combinatul chimic (1971).

Aşezare

Aradul este situat în extremitatea vestică a Ardealului, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali.

Vecini

La sud Timişoara, la nord judeţul Bihor, la vest Ungaria şi la est judeţul Hunedoara.

Suprafaţă

46,18 km2

Populaţie

173.000 locuitori

Relieful

Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural.

Câmpia Aradului este situată între Munţii Zarandului şi albiile Ierului şi Muresului Mort, în continuarea Câmpiei Crişurilor la sud de linia localitaţilor Pancota, Caporal Alexa, Olari, Simand şi Sânmartin pană în valea Mureşului între Paulis şi Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puţin peste 100 m. La poalele Munţilor Zarandului se distinge o fâşie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureş şi care trece treptat într-o fâşie ceva mai joasă (puţin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Muresului, Câmpia Aradului este formată din pietrişuri, nisipuri şi argile. La est de Arad apar loessuri şi depozite loessoide, iar în împrejurimile localitaţii Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii şi meandre părăsite, grinduri, lacovişti şi sărături.

Clima

Clima oraşului este continental-moderată, cu slabe influenţe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21° C şi iarna o temperatura medie          de  -1° C.

Cursurile de apă

Traversat de la est la vest de râul Mureş.

ATRACŢII TURISTICE

Munţi:

Munţii Codru-Moma pot fi consideraţi printre cele mai interesante zone turistice din Munţii Apuseni datorită unor peisaje remarcabile prin frumuseţea şi spectaculozitatea lor: abrupturi de sute de metri, imense păduri de foioase.

Peşteri:

Peştera Liliecilor lângă Moneasa, decorată feeric cu stalactite şi stalagmite de toate mărimile, de aici izvorând pârâul ce trece pe lângă baza veche de tratament a staţiunii Moneasa.

Peştera Cristalelor formată din rocă de calcar negru.

Lacuri:

Lacul Tauţ (se află în partea centrală a judeţului Arad, la 20 km de Ineu şi aproximativ 55 km de municipiul Arad) este plasat la poalele Munţilor Apuseni, în zona muntoasă a Ţării Zarandului, una dintre cele mai renumite zone etnografice din România. Zona înconjurătoare este renumită prin fondul forestier întins, care depăşeşte 10.000 ha. Fauna piscicolă este formată din peşte paşnic şi ceva răpitor. Bine reprezentaţi sunt şi cleanul şi bibanul, ambele specii prezente în număr mare şi cu exemplare frumoase.

Lacul Teuz (Bocsig, judeţul Arad), aflat în Dealurile Cuiedului, pe Dealul Dâmbuţ (198m alt) şi râul Potoc.

Alte lacuri: Lacul Ineu (Ineu, Judeţul Arad), Lacul Seleuş (Seleuş, Judeţul Arad), Lacul Rovina (Ineu, Judeţul Arad).

Rezervaţii şi monumente ale naturii:

Bezdin lângă Pecica, rezervaţie complexă cu o suprafaţă de 25 ha, de mare atractivitate fiind nufărul alb ce creşte aici.

Parcuri dendrologice: Periş, cu stejari batrâni de peste 600 de ani, Săvârşin, Macea.

Vestigii istorice:

Cetatea Aradului a fost construită pe malul stâng la Mureşului şi a fost ridicată la cererea împărătesei Maria Tereza. Lucrarea a durat 20 de ani (1763-1783). În iulie 1919 armata română a preluat cetatea. În perspectivă cetatea va deveni complex muzeistic.

Alte vestigii istorice: Cetatea de piatră (Siria 1331), Cetatea de piatră Şoimuş (Lipova 1278), Castelul Bohuş (Bohuş), Castelul Săvârşin (Săvârşin 1870), Cetatea Agriş (Agriş 1400).

Edificii religioase:

Mănăstirea Hodoş - Bodrog din Bodrogul Nou a fost construită în 1177. Este unul dintre cele mai vechi monumente de acest gen din România, aici găsindu-se valoroase picturi, numeroase manuscrise şi alte piese muzeistice.

Biserica Sârbească din Arad a fost construită în1698, în stil baroc.

Capela „Sf.Florian” se află în oraş şi a fost construită în 1752.

Alte edificii religioase: Biserici din lemn aflate în Buceava, Groşii Noi, Hălmagiu, Săvârin; Biserica ortodoxă voievodală din Hălmagiu sec. XIV, Biserica ortodoxă din Lipova sec. XIV.

Alte atracţii turistice:

Palatul administrativ

A fost construit între anii 1872-1874 după planurile arhitectului Pekar Francisc. Din punct de vedere arhitectonic, clădirea îmbină stilul neorenascentist flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Clădirea adăposteşte Primăria, Prefectura, Consiliul judeţean.

Palatul Cultural

A fost construit între anii 1911-1913 după planurile arhitectului Ludovic Szantay, la iniţiativa societăţii culturale Kolecsey. Din punct de vedere arhitectural, clădirea reprezintă o combinaţie de mai multe stiluri: clasic, renascentist italian, gotic francez, baroc francez şi roman.

Vechiul turn de apă

A fost construit în anul 1896, iar în 1927 a fost restaurat. Motivul principal pentru care a fost construit este alimentarea cu apă potabilă a oraşului Arad. Turnul are o înălţime de 25 m, are aspectul unei fortificaţii şi se remarcă datorită decoraţiilor ferestrelor şi balcoanelor.

Ştrandul Neptun

Ocupă o suprafaţă de peste 20 hectare de verdeaţă, incluzând bazine de înot, terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, cluburi, discoteci, peste 1500 de cabine şi 300 de căsuţe tip camping.

Faleza Mureşului

Poate fi vazută unde se află Parcul Copiilor şi Parcul Eminescu, Parcul Europa şi unde au loc festivităţi cu ocazia Zilei Europei, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii.

Păduricea

Situată în apropierea Pieţei Podgoria. La sfârşitul secolului al XIX-lea, zona verde era mult mai întinsă, lacul natural de aici fiind înconjurat de o mică pădure.

Pădurea Ceala

Este situată la 2 km de Arad şi se întinde pe o suprafaţă de 1560 ha, fiind unul din locurile preferate ale arădenilor pentru petrecerea timpului liber. Tot aici se află şi Lacul Moltaret. Un loc deosebit de pitoresc este Insula Mureş, situată la marginea sudică a pădurii. Pe insula formată de albia principală a râului Mureş şi de un braţ lateral al acestuia, se află numeroase case de odihnă şi cabane.

Monumentul ostaşilor români

Ridicat în memoria celor care şi-au dat viaţa pentru eliberarea de sub dominaţia fascistă.