Piatra
Neamţ, reşedinţă de judeţ, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase
oraşe ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistriţei, la confluenţa a două
râuri: Cuejdi şi Bistriţa, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile
împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m),
Cârloman (de 617 m), la răscruce de drumuri turistice. Se bucură de toate
avantajele unei naturi unice,o climă temperat continentală, cu veri scurte,
răcoroase şi plăcute, toamne lungi, senine şi romantice, ierni blânde, fără
geruri mari şi zăpadă din abundenţă.
Scurt istoric
Este
un mic paradis asemeni unei staţiuni de vacanţă, unde timpul pare să se fi
oprit în loc. De aici şi numele de Perla Moldovei atribuită pe drept. Cu
arhitectură modernă a clădirilor, armonios integrată în peisajul natural. Un
punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele
muntelui Ceahlău, supranumit Olimpul Moldovei, ori spre minunatele chei ale
Bicazului, fie spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor - locuri de meditaţie
unde timpul pare să se fi oprit în loc).Oraşul Piatra Neamţ are istorie, încă
de la menţiunea documentară din 1387 - 1392, cu numele de Piatra lui
Crăciun, dezvoltându-se în special după ce Ştefan cel Mare a ridicat aici
curtea domnească. Regiunea a fost locuită din cele mai vechi timpuri, descoperiri
arheologice de o inestimabilă valoare redând imaginea unei intense vieţi
neolitice cu un ridicat standard de viaţă şi cu un rafinament artistic
excepţional, care a dat naştere cu milenii în urmă culturii Cucuteni. În sec.
XV, Ştefan cel Mare construieşte Curtea Domnească (Cetatea şi Catedrala
Sfântu Ioan cu celebra clopotniţă, devenită în timp Turnul lui Ştefan) -
actualul centru istoric al oraşului.
Aşezare geografică
În
partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea
largă a Bistriţei şi pe valea Moldovei, până la confluenţa cu Siretul,
străjuit de Ceahlău.
Vecini
La nord-vest: Judeţul Suceava, la est: Judeţele Iaşi şi Vaslui, la sud:
Judeţul Bacău, la vest: Judeţul Harghita.
Suprafaţă
5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul ţării).
Populaţie
584.000 locuitori.
Relieful
Este
variat şi în mare parte accidentat, dispus în trepte de la vest la est, de la
munţi (ce ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului, în vest),
reprezentaţi de Stănişoara (de 1.531 m), Bistriţa (de 1.864 m), Ceahlău (cu
vf. Ocolaşu Mare de 1907 m -Olimpul Moldovei), Tarcău, Hăşmaş,
compartimentaţi prin văi longitudinale), la dealurile
subcarpatice(Subcarpaţii Moldovei, în centru, ce închid depresiunile
subcarpatice Neamţului şi Cracău Bistriţa, dar şi culmile de 900 m ale
Dealului Pleşului, alungite nord-sud), care se pierd în valea largă, cu
caracter de culoar (lărgit prin terase bine dezvoltate, mai ales la
confluenţa cu râul Moldova) a Siretului, dincolo de care apar dealurile
Podişului Bârladului.
Clima
Are caracter continental,
cu variaţii mari în funcţie de treptele de relief, cu vânturi predominante
din direcţia nord-vest şi vest, iar pe valea Siretului de la nord şi sud.
Obiective Turistice
Munţi
Masivul
Ceahlău (la 40 km vest de Piatra Neamţ), cel mai circulat masiv din Carpaţii
Orientali, denumit şi piatra nestemată a Moldovei (D. Cantemir), uriaş cu
fruntea-n soare (G. Coşbuc), bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei (Al.
Vlahuţă). Ceahlăul formează o entitate geografică bine individualizată şi,
deşi are înălţimi moderate (Vf. Ocolaşu Mare, de 1907 m), pe timp senin se
vede de la depărtări enorme. Forma lui, de castel uriaş ruinat de vânturi,de
ploi şi ape, cheamă irezistibil la drumeţie. Este alcătuit din piramide şi
turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei şi cascade (Duruitoarea,
Statuile, Bistra Mare). Pentru fiecare stâncă (interesant modelată de natură)
există câte o frumoasă legendă: Dochia (fiica regelui dac Decebal), Turnul
lui Butu şi Ana (Butu - viteaz oştean al domitorului Alexandru cel Bun),
Piatra Lăcrămată, Detunatele, Căciula Dorobanţului, Panaghia.
Spre
aceste extraordinare evenimente ale geologiei au fost deschise multe trasee
pentru alpinişti. Dar şi numeroase şi uşor accesibile poteci. În cadrul
masivului s-a creat Parcul Naţional Ceahlău ce include o rezervaţie naturală
complexă, cu numeroase rarităţi floristice (Poliţa cu crini), faunistice şi
geologice.
Alţi munţi: Munţii
Bistriţei, Munţii Tarcău.
Chei, defilee şi cascade
Defileul
Bistriţei aurii, tăiat în rocile dure ale Munţilor Bistriţei, apele sale
năvalnice se liniştesc abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.
Cheile
Bicazului (la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente
ale naturii de pe cuprinsul României.
Cheile
Duruitoarea în Masivul Ceahlău, (la 1.021m altitudine), formată pe Pârâul
Rupturii, cu o cădere de 25 m, ce işi anunţă prezenţa cu mult înainte de a fi
văzută, printr-un vuiet care înfioară.
Lacuri
Lacul
Izvorul Muntelui de la Bicaz, (la 35 km de Piatra Neamţ), lac de acumulare
format pe Bistriţa, în spatele unui baraj înalt de peste 120 m, un adevarat
munte artificial. Cu o lungime de cca 35 km, marea de sub Ceahlău,
constituie o atractivă zonă de agrement. Se pot face plimbări cu vaporaşul,
se pot închiria şalupe.
Rezervaţii şi monumente
ale naturii
Codrii de aramă (la 30 km de Piatra Neamţ,
1 km nord de Manastirea Văratec), rezervaţie forestieră alcătuită din goruni
seculari. Împreună cu Pădureade Argint (mesteceni seculari) din apropiere,
au fost izvor de inspiraţie pentru marele poet Mihai Eminescu
Piatra Teiului,
rezervaţie geologică lângă Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamţ, uriaş
bloc de calcar format prin eroziune.
Pădurea Vânatorii
Neamţului, rezervaţie forestieră,la 3 km vest-nord de comuna Vânatori, codru
secular de stejar, cu mare valoare peisagistică.
Pădurea Goşmanu,
rezervaţie forestieră din Munţii Tarcău, include molizi, brazi şi fagi
seculari, de dimensiuni impresionante.
Rezervaţii geologice la
Cernegura, Pietricica, Cozla
Vestigii istorice
Cetatea
Neamţului de la Târgu Neamţ, construită de Petru Muşat (sfârşitul sec. XIV)
pe un platou de unde se putea ţine sub observaţie toată Valea Moldovei.
Pentru acele vremuri era o fortăreaţă de neânvins. Impunătoarea cetate a
intrat în cronici şi legende, fiind atestată documentar încă din 1395. Epoca
lui Ştefan cel Mare a fost epoca de strălucire şi glorie a cetăţii,
considerată a fi un adevărat cuib de şoimi.
Zidurile
uriaşe păstrează ecoul trecutului dramatic: ele au suferit asedii grele din
partea sultanului Mohamend al II-lea (1476), a regelui polon Ioan Sobieski
(1691). În prezent, într-o încapere din interior a fost amenajat un mic
muzeu. Ruinele Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, ridicată de Ştefan cel Mare
în 1491. Astăzi se observă urmele zidurilor şi pivniţelor, Biserica, precum
şi Turnul lui Ştefan (construit în 1499, înalt de peste 20 m).
Vestigiile
Cetăţii Dacice de la Bâtca Doamnei,lângă Piatra Neamţ, cu ziduri masive (cca.
3 m), se aseamănă foarte mult cu cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.
Sanctuarul, locuinţele ilustrează înalta civilizaţie a dacilor. A fost
identificată cu marea aşezare geto-dacă Petodava, amintită de Ptolemeu în 106
î.Hr. Alte vestigii istorice: Palatul Cnejilor, lânga comuna Ceahlău, la 76
km de Piatra Neamţ, din sec.XVII, astăzi doar ruine, Ruinele Cetăţii Roman,
întemeiată de Roman Vodă Muşat (1391 - 1394).
Edificii religioase
Mănăstirea
Neamţului de la Vânători Neamţ, la 16 km de Târgu Neamţ, unul dintre cele mai
valoroase ansambluri arhitectonice româneşti, cel mai important focar de
cultură şi artă al Moldovei medievale. Prima menţiune documentară este din
1407. Biserica mănăstirii este cea mai impunătoare construcţie a lui Ştefan
cel Mare (1497). Aici funcţionează una dintre cele mai vechi biblioteci din
ţară (peste 600 de ani) precum şi un muzeu ce ilustrează intensa activitate
culturală desfăşurată de-a lungul secolelor.
Mănăstirea
Bistriţa, (la 10 km de Piatra Neamţ), ctitorită de Alexandru cel Bun (al
cărui mormânt se află aici) în 1402 şi refăcută de Ştefan cel Mare, care
construieşte turnul în 1498. Clădirea iniţială nu se păstrează, ci doar aceea
cu care a înlocuit-o Alexandru Lăpuşneanu în 1554 (care a adus şi pictori
pricepuţi de la Veneţia). Mănăstirea a jucat un important rol cultural, aici
fiind redactat primul letopiseţ al Ţării Moldovei. Deţine un valoros muzeu de
artă feudală.
Mănăstirea
Agapia de la Văratec (la 32 km de Piatra Neamţ), zidită între 1642 - 1647 din
iniţiativa hatmanului Gavril (fratele domnitorului Vasile Lupu). Refacerile
ulterioare au schimbat înfăţişarea originală a bisericii. A fost pictată în
1858 de marele artist Nicolae Grigorescu când acesta avea doar 20 de ani.M.
Kogălniceanu spunea: ...tablourile de la Agapia formează pentru Moldova o
adevărată galerie de pictură, care va atrage întotdeauna admiraţia românilor
şi stima străinului cunoscător.
Mănăstirea
Secu, (la 75 km de Piatra Neamţ), ctitorită de marele vornic Nestor Ureche,
în 1602. Împodobită în interior cu o artă deosebită, decoraţia faţadelor
poartă amprenta arhitecturii munteneşti. Muzeul mănăstirii cuprinde broderii,
păstrează numeroase manuscrise, tapiserii, covoare.
Biserica
Sfântu Ion din Piatra Neamţ, (1497 -1498), una dintre puţinele din timpul
lui Ştefan cel Mare, care se păstrează în forma originală. Biserica
Episcopiei din Roman, începută în 1542 de Petru Rareş şi terminată în 1550 de
fiul său, Iliaş Vodă, păstrează fresce din sec. XVI.
Mănăstirea Pângăraţi, (la
15 km de Piatra Neamţ), fondată în vremea lui Ştefan cel Mare şi reconstruită
de Al. Lăpuşneanu în 1560.
Mănăstirea Bisericani (la
15 km de Piatra Neamţ),temeliile i-au fost puse de Ştefan cel Mare în 1498,
fiind terminată de Ştefăniţă în 1517.
Alte
edificii religioase: Mănăstirea Tazlău, ctitoriea lui Ştefan cel Mare din
1496 - 1497, Mănăstirea Durău, ctitorie din sec. XVII a unei fiice a
domnitorului Vasile Lupu, cu pictură realizată de N. Tonitza, Biserica
Precista din Roman, construită între 1568- 1569 de Ruxandra, soţia lui
Alexandru Lăpuşneanu, Mănăstirea Horaiţa, la 12 km de Piatra Neamţ, din 1725.
Edificii religioase
Casa
memorială Ion Creangă de la Humuleşti,(la 2 km de Târgu Neamţ), casă şi
locuri descrise atât de măiestrit de marele nostru povestitor (1837 -1889) în
nemuritoarele Amintiri din copilărie: Dragu-mi este satul nostru cu Ozana
cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu
mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri.
Casa
memorială Calistrat Hogaş din Piatra Neamţ, păstrează amintirea acestui
scriitor, care a fost şi un vestit excursionist, lăsându-ne pagini pline de
farmec despre frumuseţea peisajelor din acest colţ de ţară: Eu cred că
pădurile au suflet....
Casa memorială Mihail
Sadoveanu de la Vânatori - Neamţ, lângă Mănăstirea Neamţului, unde marele
scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice.
Muzeul memorial
Alexandru Vlahuţă (1859 -1919), lângă Mănăstirea Agapia.
Complexul
muzeal Judeţean de la Piatra Neamţ, deţine exponate ce oferă vizitatorilor
posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum Hora de la
Frumuşica, Sborul Zeiţelor şi Gânditorul de la Târpeşti.