Informatii generale

INFORMAŢII GENERALE DESPRE ILFOV MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Scurt istoric al Municipiului Bucureşti

Încă din epoca paleolitică există dovezi care atestă apariţia omului pe malurile Colentinei şi Dâmboviţei. În epoca neolitică se trece de la locuinţa bordei săpat sub pământ la cea de la suprafaţă, construită din lemn şi lut.

20 septembrie 1459: Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Românesti pomeneşte pentru prima oară numele de Bucureşti într-un act prin care întăreşte proprietatea unor boieri.

14 octombrie 1465: Radu cel Frumos decide ca Bucureşti să fie una din reşedinţele domneşti ale Ţării Româneşti.

1659: În timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucureşti devine capitala Ţării Româneşti.

1694: Se înfiinţează Academia Domnească de la Sf.Sava, fiind prima şcoală superioară din Ţara Românească.

1859: După unirea celor două principate, în luna februarie Al. I. Cuza îşi face intrarea în Bucureşti, care devine capitala celor două principate unite. Domnitorul îşi stabileşte reşedinta în Palatul de la Podul Mogoşoaiei.

1935 - 1936: Din beton armat şi granit se construieşte Arcul de Triumf, ridicat iniţial din lemn şi stuc în anul 1922. Monumentul (înalt de 27 m) este dedicat victoriei armatelor române în primul război mondial.

1970: La 17 km de Bucureşti, se deschide Aeroportul Internaţional Otopeni. 1994: Primăria Municipiului Bucureşti îşi fixează o nouă stemă.

1998: Suprafaţa capitalei - 228 km2, populaţia - 2.029.899 locuitori.

Aşezare

Bucureştiul se află în partea de sud a ţării, în centrul Câmpiei Române, la o altitudine de 70-80 m, la circa 60 km de Dunăre, la 100 km de lanţul carpatic şi la 250 km de Marea Neagră, la întretăierea paralelei 44° 26' Latitudine nordică cu meridianul de 26° 06' Longitudine estică.

Vecini

Înconjurat de judeţul Ilfov.

Suprafaţă

228 km˛.

Populaţie

Peste 2.000.000 locuitori.

Oraşe

Bucureşti este capitala României, primul dintre oraşele ţării ca mărime şi importanţă politică, economică, financiar-bancară, comercială, cultural-ştiinţifică, turistică, unul dintre marile oraşe ale lumii, situat la aceeaşi altitudine cu Genoa (Italia), Bordeaux (Franţa), Minneapolis (SUA), încadrat de o salbă de lacuri, împodobit cu tei şi salcâmuri, străjuit de plopi, veche cetate de scaun a ţării. Administrativ oraşul cuprinde 6 sectoare.

Relieful

Se prezintă sub forma unei câmpii (la o altitudine de 60 m), fragmentată de văi cu terase, acoperite cu depozite loessoide pe care apar numeroase crovuri, uşor înclinată dinspre nord-vest şi sud-est, tăiată de văi puţin adânci (Dâmboviţa şi Colentina), cu lunci largi şi tinere, unde în trecut se întindea vestitul codru al Vlăsiei, dispunând de resurse naturale.

Clima

Are un caracter temperat continental, moderat, uneori cu nuanţe excesive. Temperatura medie anuală este de 10-11 şC, iar vânturile dominante provenind de la est şi vest în sud şi de la nord şi nord-est în nord. Uneori verile sunt deosebit de calde, cu temperaturi de 35-40 şC , temperatura medie a lunii iulie urcă la 23 şC, iar iernile sunt reci cu zăpezi abundente, însoţite uneori de viscole. Temperatura medie a lunii ianuarie coboară la -3 şC.

Cursurile de apă

Cuprind râurile Dâmboviţa (pe 24 km) şi afluentul său Colentina (în nordul oraşului, pe 33 km, bogată în meandre), care au cursurile paralele de la nord-vest spre sud-est, precum şi unele lacuri pitoreşti amenajate ca puncte de atracţie şi agrement: Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Chitila, Mogoşoaia, Fundeni, Pantelimon.

ATRACŢII TURISTICE

Vestigii istorice

Curtea Veche reprezintă urmele unui important centru politic şi administrativ al Ţării Româneşti.Aici sunt cele mai semnificative construcţii medievale (sec XV-XVIII) din cuprinsul municipiului de astăzi.

Cetatea ridicată în timpul domniei lui Vlad Ţepeş (mult mai puternicş şi mai mare decât cea anterioară) îmbina rolul unui punct fortificat cu cele ale adăpostirii Curţii Domneşti. Aici se află un muzeu în aer liber, unde se pot vedea marile hrube din subsol, coloanele din sala Sfatului etc.

Curtea Nouă (sau curtea Arsă) ridicată de Alexandru Ipsilanti în 1776, grav avariată de cutremure şi incendii. În prezent se mai poate vedea doar o parte din ziduri şi pivniţe.

Spitalul Colţea primul spital ridicat de spătarul Mihai Cantacuzino, în 1704. Actuala clădire a fost construită în 1888 şi reprezintă una dintre reuşitele arhitectonice bucureştene de la sfârşitul sec. XIX.

Casa Melik (1760), cea mai veche clădire civilă din Bucureşti, păstrată în forma ei originală, care din 1820 a aparţinut familiei Melik. În prezent adăposteşte Muzeul "Th. Pallady".

Hanul lui Manuc construit de marele negustor Manuc-bei în primul deceniu a sec. XIX. În prezent este unul dintre cele mai importante monumente istorice şi de arhitectură din Capitală.

Foişorul de Foc (1892-1893) cu o înălţime de 50 m, servea ca observator de foc şi ca post de pompieri. Azi găzduieşte Muzeul pompierilor.

Palatul Ghică (1822) ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, este un edificiu impunător, monument reprezentativ al stilului neoclasic din Ţara Românească.

Palatul Ştirbei (1835) construit în stil neoclasic, după planurile arhitectului francezului Sanjouand este un edificiu suplu şi elegant, cu elemente greceşti, ce a aparţinut o vreme şi familiei princiare Ştirbei. În prezent adăposteşte Muzeul Ceramicii şi Sticlei.

Palatul Şuţu (1833-1834), construit în stil neogotic, cu elemente de stil romantic, a aparţinut marelui postelnic Costache Grigore Şuţu, fiind unul dintre cele mai frecventate palate ale oraşului din sec XIX. În prezent găzduieşte Muzeul de Istorie şi Artă a municipiului Bucureşti.

Palatul Universităţii (1857-1869), masivă construcţie ridicată după planurile arhitectului Al. Orăşcu, ajutat în decorarea exteriorului de către K. Storck, în care funcţionează cea mai veche instituţie de învăţământ superior din Bucureşti.

Palatul Cotroceni (1893) construit după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca reşedinţă permanentă a prinţului moştenitor Ferdinand, este situat în mijlocul unei frumoase grădini şi deţine numeroase elemente de arhitectură Românească. În prezent serveşte ca reşedinţă a Preşedintelui ţării.

Palatul de Justiţie (1890-1895) construit în stilul Renaşterii franceze, după planurile arhitectului A. Ballu, este terminat de Ion Mincu. Statuile care marchează intrarea sunt operele lui K. Storck şi simbolizează Legea, Dreptatea, Justiţia, Adevărul, Forţa, Prudenţa.

Palatul "Cantacuzino" (1898-1900) construit în stil baroc-francez, are un interior ce dispune de o bogată decoraţie cu picturi. Azi găzduieşte Muzeul "George Enescu".

Palatul Parlamentului (Casa poporului, 1984-1989) este cea mai grandioasă construcţie administrativă din Europa, ce include sute de birouri, zeci de saloane de recepţie sau pentru manifestări ştiinţifice, culturale, social-politice, zeci de săli de conferinţe. Suprafaţa interioară însumează 265.000 m˛, ocupând locul doi în lume după clădirea Pentagonului în Washington şi locul trei în lume din punct de vedere al volumului, după clădirea de la Cape Canaveral (SUA), în care se montează rachetele cosmice şi după piramida Quetzalcoatl din Mexic.

Edificii religioase:

Complexul Patriarhiei construcţie de mari dimensiuni ridicată între 1656-1658, de domnul Constantin Şerban Basarab şi terminată în timpul lui Radu Leon (1664-1669), când a devenit sediul Mitropoliei. Se aseamănă foarte mult cu Biserica Episcopală din Curtea Argeş, deosebindu-se de aceasta doar prin dimensiunile mai mari şi prin pridvorul larg deschis.

Biserica "Curtea Veche" unul din valoroasele exemplare de arhitectură religioasă din epoca feudală, cel mai vechi din Bucureşti, păstrat în forma sa iniţială, zidită ître 1545-1547 de domnul Mircea Ciobanul pentru necesităţile Curţii Domneşti. Se mai păstrează câteva fresce din vreme lui Ştefan Cantacuzino (care a făcut unele reparaţii). Este declarată monument istoric.

Biserica Mărcuţa vechi monument istoric (1586-1587), ce prezintă interesante detalii de structură şi decoraţie şi păstrează în interior câteva fragmente de picturi din sec. XVI.

Mănăstirea "Mihai Vodă" (1589-1591), ridicată de marele voievod Mihai Viteazul, pe locul unei biserici vechi, care a avut în jur un puternic zid de apărare şi mari case domneşti ce au slujit mai târziu ca reşedinţă pentru unii domni fanarioţi. Ansamblul actual cuprinde: Biserica (monument istoric şi arhitectură), Palatul Arhivelor Statului şi Clopotniţa.

Mănăstire "Radu Vodă" (1568) ctitoria lui Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, incendiată de turcii care se retrăgeau din faţa ofensivei victorioase a lui Mihai Viteazul, a fost refăcută în timpul domniei lui Radu Mihnea. Deţine picturi executate de Gh. Tăttărescu. Este un important monument al capitalei, prin zbuciumata sa istorie şi valoarea artistică.

Mănăstirea Plumbuita la care lucrările au început în vremea lui Petru Vodă cel Tânăr (1559-1568) şi s-au încheiat în timpul lui Mihnea Turcitul. Ansamblul cuprinde: Biserica, Turnul clopotniţă, Chiliile şi Casa Domnească (în care azi este amenajat un muzeu cu obiecte de artă religioasă şi se păstrează în interior picturi murale originale).

Mănăstirea "Fundenii Doamnei" edificiu realizat prin strădania spătarului Mihai Cantacuzino, terminat în 1699, păstrează pictura realizată de Pârvu Mutu, zugravul epocii lui Brâncoveanu. Faţadele bisericii sunt împodobite în întregime cu ornamente orientale, de tipul miniaturilor persane.

Mănăstirea Antim (1714-1715) ctitorie a mitropolitului de origine gruzină Antim Ivireanu, una dintre personalităţile culturale marcante din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Este unul din cele mai frumoase monumente de arhitectură din Bucureşti care aparţine prin decoraţie şi concepţie stilului brâncovenesc. K. Storck i-a adăugat frumoase sculpturi din lemn.

Biserica Kretzulescu (1720-1722) monument care sintetizează în arhitectura sa arta epocii brâncoveneşti, ridicată prin grija marelui logofăt Iordache Kretzulescu şi a soţiei sale Safta (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Pictura murală interioară a fost realizată de Gh.Tăttărescu (1859-1860).

Biserica Stavropoleos (1724-1730) construită prin strădania arhimandritului grec Ioanichie, deţine o bogată ornamentaţie (mai ales a pridvorului) şi impresionează prin zugrăveala exterioară şi supleţea decorative.

Biserica "Sfântu Gheorghe Nou" cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu la sfârşitul sec. XVII, distrusă într-un incendiu şi reconstruită între 1852-1853.

Biserica Doamnei ridicată de Doamna Maria şi soţul ei Şerban Cantacuzino în 1683, pictura murală datează din sec. XVII.

Biserica Colţea ridicată de spătarul Cantacuzino între 1701-1702, cu ornamentaţie bogată specifică stilului brâncovenesc, frescele fiind opera pictorului Gh. Tăttărescu

Biserica "Dintr-o zi" un monument istoric şi de arhitectură din 1702.

Biserica "Negustori" (1725-1726), cu fragmente de picturi originale executate de Pârvu Mutu şi pictura realizată de Gh. Tăttărescu.

Biserica "Icoanei" (1745-1750), este un monument istoric, pictura în ulei îi aparţine lui Gh. Tăttărescu.

Edificii Culturale

Ateneul Român una din cele mai reprezentative clădiri ale capitalei, ridicată între 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Sumele necesare ridicării construcţiei au fost strânse prin contribuţie publică. Arhitectura exterioră este o îmbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic.

Teatrul Naţional, clădire impunătoare realizată între 1967-1970, după proiectul unui colectiv de arhitecţi coordinaţi de Horia Maicu, Romeo Ştefan şi N. Cucu.

Opera Naţională (1953) construită după planurile arhitectului Octav Doicescu.

Muzeul Naţional de Istorie a României cel mai mare din ţară este o adevărată frescă a evoluţiei istorice în spaţiul românesc, şi deţine peste 50.000 de piese de mare valoare care înfăţişează dezvoltarea societăţii pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre. Prin inestimabila bogăţie şi diversitate a exponentelor sale este un obiectiv de mare atracţie pentru turişti.

Muzeul Naţional de Artă a României cuprinde peste 70.000 de piese expuse în secţia de artă românească (feudală, modernă şi contemporană), şi în secţia de artă universală (europeană, orientală). Dintre numeroşi artişti ale căror opere se află aici, amintim: Gh. Tăttărescu, Th. Aman, N. Grigorescu, Şt. Luchian, Th. Pallady, N. Tonitza, C. Brâncuşi, D. Paciurea, I. Jalea, Antonello de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir, Monet.

Muzeul Satului unul din cele mai interesante parcuri etnografice în aer liber din lume, fondat în 1936 de Dimitrie Gusti, ilustrează izvorul nesecat al unei originalităţi surprinzătoare. Exemplarele caselor şi gospodăriilor sunt expuse conform zonelor etnografice de unde provin.

Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" cel mai mare de acest gen şi cel mai vechi din ţările danubiene, un tezaur al universului viu, deţine peste 300.000 de exponate şi una din cele mai bogate colecţii de fluturi din Europa.

Muzeul de Istorie şi Artă a Municipiului Bucureşti adăpostit de Palatul Şuţu, expune peste 150.000 de piese care înfăţişează istoria Bucureştiului din cele mai vechi timpuri (neolitic) şi până în zilele noastre.

Muzeul Militar Central deţine un inestimabil patrimoniu istoric militar organizat pe 32 de colecţii (arme, documente, tablouri, uniforme, steaguri, medalii). Obiectele expuse oferă o grăitoare imagine a glorioasei istorii militare româneşti.

Muzeul Literaturii Române posedă un valoros fond de manuscrise, documente, cărţi vechi, ediţii princeps, expunerile oferind o imagine elocventă a dezvoltării literaturii române, şi subliind legătura ei cu viaţa şi aspiraţiile poporului.

Muzeul "Theodor Aman" exponatele în majoritate lucrări ale artistului (picturi, gravuri), evocă în cele 9 camere etapele parcurse de pictor (1831-1891) în munca sa de creaţie. Este organizat în casa în care a locuit marele artist şi pe care a decorat el însuşi.

Muzeul Memorial "Gh. Tăttărescu" organizat în casa în care a trăit şi creat renumitul pictor timp de peste trei decenii. Gh. Tăttărescu (1820-1894) este unul din întemeietorii învăţământului artistic din România, remarcându-se îndeosebi în portretistică şi înpictarea a numeroase biserici.

Muzeul Memorial "Gh. Tăttărescu" organizat în casa în care a trăit şi creat renumitul pictor timp de peste trei decenii. Gh. Tăttărescu (1820-1894) este unul din întemeietorii învăţământului artistic din România, remarcându-se îndeosebi în portretistică şi în zugrăvire a numeroase biserici.

Muzeul Colecţiilor de Artă deţine exponente valoroase de pictură românească şi străină, icoane pe sticlă, desene gravuri, sculpturi în lemn şi fildeş, ceramică din diferite ţări.

Muzeul Naţional Cotroceni are colecţii de artă veche decorativă europeană.

Muzeul Ţăranului Român cuprinde numeroase piese de artă populară românească şi străină, în 1996 fiind declarat de către Consiliului Europei cel mai bun muzeu european al anului.

Muzeul Teatrului Naţional înfiinţat din iniţiativa scriitorului Liviu Rebreanu, director al teatrului, în 1942.

Muzeul Pompierilor găzduit de Foişorul de Foc, expune hărţi, arme, utilaje ale unităţilor de pompieri.

Muzeul "Cornel Medrea" cuprinde o mare parte din operele sculptorului (1888-1964), care oferă o viziune largă asupra creaţiei acestui artist de seama.

Muzeul Memorial "C. I. şi C. C. Nottara" ilustrează prin exponate activitatea actorului C. I. Nottara şi cea a compozitorului C. C. Nottara.

Monumente şi statui

Arcul de Triumf (1935-1937) poartă de piatră şi marmură a capitalei (de 37 m înălţime), ridicată în cinstea victoriei obţinută de armată română în primul război mondial, realizat după proiectul arhitectului Petre Antonescu. Faţadele au fost decorate în stil românesc, cu ajutorul unor artişti de seamă, I. Jalea, C. Medrea, D. Paciurea.

Monumentul eroilor patriei este format dintr-un grup statuar ce înfăţişează un aviator, un marinar şi un infanterist şi constituie o mărturie a patriotismului, curajului, abnegaţiei şi devotamentului cu care numeroşi ostaşi şi-au jertfit viaţa pentru apărarea şi libertatea patriei. A fost realizat de sculptorii M. Butunoiu, I. Dămăceanu, Ionescu Tene.

Statuia ecvestră al lui Mihai Viteazul (1874), sculptată de A. Carrier Belleuse, reprezintă pe unul dintre cei mai de seamă domnitori (1593-1601), conducătorul luptei poporului român împotriva dominaţiei otomane, care a izbutit să reunească sub autoritatea lui pentru scurt timp cele trei ţări româneşti: Moldova, Ţara Românească, Transilvania.

Statuia spătarului Mihai Cantacuzino plasată în curtea Spitalului Colţea (al cărui întemeietor a fost). Prima înălţată în Bucureşti (1865-1869) fiind realizată din marmură de Carrara de K. Strock.

Statuia lui Constantin Brâncoveanu impunătoare, realizată de sculptorul Oscar Han (1939), în memoria marelui om de cultură şi domn al Ţării Româneşti (1688-1714)

Monumentul Aerului realizat de sculptorul F. L. Gove în 1937, înfăţişează un glob pământesc susţinut de aripile a patru vulturi, fiind o compoziţie decorativă arhitecturală ce simbolizează zborul.

Monumentul eroilor aerului (1930-1935) realizat de I. Fekete şi Lidia Kotzebue, are ca element principal un Icar impunător, cu aripile largi deschise.

Monumentul Pompierilor al sculptorului W. Hegel, închinat eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite să înăbuşe revoluţia din 1848.

Monumentul eroilor CFR-işti al sculptorilor C. Medrea şi I. Jalea, cinsteşte participarea ceferiştilor la primul război mondial.

Monumentul eroilor francezi, sculptat în marmură de Carrara, de către I. Jalea, închinat memoriei ostaşilor francezi căzuţi în timpul primului război mondial pe pământul României.

Statuia lui Tudor Vladimirescu al sculptorului Teodor Bulca, îl reprezintă pe conducătorul mişcării revoluţionare din1821, ţinând într-o mână sabia, iar în cealaltă drapelul ţării.

Statuia lui Mihail Kogălniceanu executată de Oscar Han, în 1936, îl înfăţişează pe ilustrul om politic, istoric şi scriitor.

Statuia lui Ion Heliade Rădulescu operă a scultorului italian Ettore Ferrari, îl prezintă pe marele cărturar şi om politic în atitudinea caracteristică oratarilor.

Statuia lui Gh. Lazăr opera sculptorului I. Georgescu, evocă figura marelui cărturar iluminist (1779-1823).

Statuia lui Carol Davilla opera sculptorului K. Storck, îl reprezintă pe întemeietorul învăţământului superior medical din România.

Statuia Domniţei Bălaşa opera sculptorului K. Storck, o prezintă pe fiica marelui voievod Constantin Brâncoveanu.

Zone de agrement

Parcul Cişmigiu situat în centrul capitalei este cel mai vechi şi mai frumos parc din Bucureşti (17 ha). Lucrările de amenajare au început sub conducerea arhitectului vienez F. Meyer. Cuprinde o întinsă grădină franceză (în vest), Rondul Scriitorilor şi Rondul Român, o grădină de trandafiri (în nord), trei lacuri dintre care cel mai mare are o insulă, un debarcader de unde se pot închiria bărci de agrement. Înflorirea eşalonată a vegetaţiei, paleta coloristă variată, aerul răcoros pe timp de vară, fac din Cişmigiu unul din cele mai îndrăgite locuri din Bucureşti.

Parcul Herăstrău situat pe malul lacului Herăstrău, a fost amenajat între 1936-1939 şi deţine vegetaţie arboricolă de sălcii, polpi, arţari, frasini şi tei. Exploflora, aleile, chioşcurile, statuile oameilor marcanţi din cultura naţională şi universală, restaurantele, terasele, ştrandul sporesc farmecul parcului. Lacul Herăstrău are 77 ha şi este utilizat pentru agrement, sporturi nautice şi navigaţie, fiind dotat cu şalupe, hidrobiciclete, vaporaşe.

Parcul Carol înfiinţat la începutul sec. XX (pe 36 ha), la poalele Dealului Filaret. Aspectul său actual este de parc mixt, cu latura peisagistă dominantă. Deosebit de interesante sunt "Fântana Zodiacului", grota artificială, "ruinele istorice", aleile umbroase cu plopi seculari, "Arenele Romane" unde au loc spectacole, ce atrag numeroşi vizitatori. Lacul de 2 ha este destinat agrementului, fiind dotat cu un debarcader.

Parcul Tineretului, situat în partea de sud-est a capitalei, are ca principală atracţie Orăşelul Copiilor. Lacul Tineretului este amenajat cu un debarcader cu dane pentru bărci cu rame.

Grădina Botanică se întinde pe 17 ha, primele sere datând din 1891. În cadrul ei se pot vizita sectoarele: cu plante ornamentale (plante indigene, magnolii, cireşi japonezi), cu plante rare din flora României şi mediteraneeană, precum şi din grădina italiană (cu un bazin central cu nuferi), din flora Dobrogei, precum şi serele, lanţul carpatic miniaturizat, rozariul (cu peste 200 soiuri de trandafiri).

Lacul Balta Alba situat în Cartierul Titan, înconjurat de parcul Balta Alba (de 26 ha), este destinat în exclusivitate agrementului, fiind dotat cu debarcadere, vaporaş, şi bărci cu rame.

Lacul Străuleşti în nord-vestul Bucureştiului (33 ha), are pe malul drept un ştrand cu debarcader, terenuri sportive, restaurant.