GHIDFALĂU

Localitatea Ghidfalău este situată în nord-vestul judeţului Covasna, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, pe malul stâng al Oltului, la poalele sud-vestice ale Munţilor Bodoc, la o altitudine de 550 m. pe Drumul Judeţean 121A, Angheluş - Ghidfalău - Valea Crişului.

Cercetările arheologice facute sistematic în anii 1949 - 1950 de către un colectiv al Academiei Române condus de Kurt Horedt, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Bedeháza", au descoperit o aşezare neolitică aparţinând culturii Starcevo-Criş ce conţinea un mormânt şi mai multe materiale din epoca bronzului aparţinând culturii Wietenberg. Din epoca dacică s-au descoperit 47 de gropi de formă circulară, două depozite de vase (unul format din 5 vase întregi, lucrate cu mâna sau la roată iar celălalt din vase lucrate cu mâna) şi mai multe bordeie, în unul din acestea găsindu-se un denar roman republican din anul 104 a. Ch. Pe locul numit "Şanţul Adânc" (Mélyárok) s-a găsit o lance de fier şi fragmente ceramice aparţinând unei aşezări din secolul al IV-lea. Din locuri neprecizate provin mai multe fragmente de vase din prima epocă a fierului, şi trei denari de argint, republicani, unul fiind de la Caesar. Prima atestare documentară datează din anul 1332.

ANGHELUŞ

Aşezământul, care se află în partea nordică a Câmpului Frumos, aparţine de Ghidfalău din punct de vedere administrativ. Biserica reformată din sat a fost construită între anii 1795-96, lângă care, în anul 1882, a fost ridicată clădirea şcolii clericale. În ultimii ani, această clădire a fost transformată într-un modern amplasament cu scopul de a găzdui diferite activităţi din viaţa comunităţii satului.

Vestigiile arhitecturale din sat sunt reprezentate de Conacul Kónya construit în stil clasicist la sfârşitul secolului al XVIII-lea la ordinele lui Losonczi János si cele ale lui Forró Krisztina. O altă personalitate de prestigiu a istoriei locale este colonelul Forró Elek (1813-1893), luptător al Revoluţiei din 1848-49, şcoala locală purtându-i astăzi numele.

FOTOŞ

La poalele sudice ale Munţilor Bodoc se află aşezământul numit Fotoş luând naştere prin unirea în 1899 a celor două sate învecinate, Fotoş şi Mărtănuş, constituind astăzi parte integrantă a comunei Ghidfalău.

Biserica comună celor două sate a fost construită în 1821 într-o scurtă perioadă de doar 12 săptămâni, iar turnul de clopot a fost ridicată un an mai târziu.

Într-o manieră inedită, nemaiîntâlnită în celelalte aşezăminte ale ţinutului Trei Scaune, carnavalul de iarnă  este sărbătorit nu printr-o ceremonie de înmormântare ci printr-o ceremonie de binecuvântare. În data de 6 ianuarie, tinerii din sat anunţă începutul carnavalului dând din biciuri si scuturând clopotele.

Dintre personalităţile binecunoscute ale aşezământului îi putem aminti pe Berde Sándor (1856--1894) profesor de teologie, scriitor cleric (tatal Mariei Berde) şi pe Porzsolt Benjámin (1816--1865) jurist, teolog si scriitor.

ZOLTAN

În valea Oltului, pe aria porţiunii cuprinse între Ghidfalău şi Bodoc, se ascund două sate mici. În acest loc, majoritatea hărţilor datând din secolul al XX-lea,indică un singur aşezământ. Explicaţia acestui fapt constă în unirea sătucului Zoltán cu Étfalva în 1899. De atunci, în limba maghiară aşezământul este menţionat sub denumirea Étfalvazoltán, iar în limba română se foloseşte numele Zoltan.

Biserica reformată a sătucului Étfalva a fost construită în 1802 în locul unei biserici mai vechi. Şcoala locală poartă numele doamnei Árva Bethlen Kata, deoarece potrivit tradiţiei, clădirea făcuse parte din proprietatea acestei personalităţi remarcabile.

Biserica satului Zoltan a fost construită în 1792, şi poartă influenţe de stil baroc, galeria bisericii fiind decorată cu rozete pictate cu motive florale. Acest sătuc este considerat a fi cuibul strămoşesc al familiei Czirjék, chiar dacă în prezent fostul conac nu mai există. Singurele reminiscenţe ale fostei curii sunt ruinele porţii de piatră, construită în stil baroc. Un alt monument istoric valoros este Curia Benkő-Zágoni, construită în anul 1832.