BODOC

Comuna Bodoc este situată în partea centrală a judetului Covasna, la poalele munţiilor Bodoc, cuprizănd o parte din zona piemontană şi lunca râului Olt, fiind străbătută de drumurile DN12 şi DC 29. Comuna  Bodoc se afla la o distanţă de 11 km de municipiul Sf. Gheorghe.

Pe teritoriul administrativ al comunei au fost descoperite vestigii materiale şi aşezări umane datând din perioada neolitică. Deasemenea, lângă localitatea Bodoc se află rămăşiţele unui castru roman. Lângă localitatea Olteni se află o aşezare dacică post-romană în cadrul căreia a fost descoperită recent o necropolă dacică. Prima atestare documentară despre aşezarea Bodoc, provine din anul 1332, sub  denumirea de Buduk. Actuala denumire datează din anul 1567, fiind de origine slavă, ea traducându-se prin cuvântul scai.

Bodocul este comună, în administraţia sa intră satele Zălan şi Olteni.

ZĂLAN

Aşezământul, care din punct de vedere administrativ aparţine de comuna Bodoc, este binecunoscut pentru activitatea locuitorilor săi de cultivare a diferitelor fructe si pentru prepararea ţuicii locale. Biserica medievală a satului a fost demolată ca urmare a avarierii sale în timpul cutremurului din 1802, dar montura sa din piatra a fost încorporata în clădirea noii biserici. Biserica este înconjurată de un zid de piatră relativ scund, construit în formă ovală, şi care mai mult ca sigur a fost ridicat în secolul al XV-lea.

Dintre toate satele din ţinutul Trei Scaune, Zălan se poate mândri cu cea mai veche lege a aşezământului aşternută pe hârtie în 1581. În ceea ce priveşte vestigiile arhitecturale, Conacul Séra-Fejér şi Curia Nagy sunt demne de menţionat.

OLTENI

Dupa ce râul Olt trece de munţii Baraolt şi Bodoc, el işi formează o terasă largă pe partea dreaptă, unde s-a format satul Olteni,care aparţine de comuna Bodoc din punct de vedere administrativ. În aria satului s-au efectuat numeroase săpături arheologice. Pe malul stâng al Oltului se află rămăşiţele unei fortăreţe datând din epoca fierului, iar pe terasa dreaptă a râului, în locul denumit Vármegye, specialiştii au adus la lumina zilei un sit datând din epoca neolitică, acesta fiind protejat de un sistem artificial de şanţuri. Arheologii au identificat la faţa locului şi urmele unei tabere militare romane ale cărei turnuri duble se văd si astăzi la intrarea în tabără dinspre sud.

Olteni este cuibul strămoşesc al familiei Mikó. Castelul Mikó, existând şi în prezent, a fost construit în 1827 de către clăcaşi  la ordinele contelui Mikó Miklós, folosind ca materiale de construcţie rămăşiţele cetăţii Herec.

În hotarele satului există mai multe izvoare cu apă minerală, dintre care cel mai cunoscut , cel cu numele de Bagoly (Bufnita), este situat în lunca stângă a râului Olt. Apa minerală a  acestui izvor este indicată mai ales în cazul afecţiunilor hepatice. Un alt izvor binecunoscut este cel cu numele de Sós (sărat), apa căruia este indicată pentru tratarea hiperacidităţii gastrice.