Centru de comună, satul Chichiş este situat in unghiul format de Olt si Râul Negru, limită a judeţului Covasna, la doar 1,5 km de judeţul Braşov pe DN 12, la o altitudine de 509 m.

Pe teritoriul satului a fost identificată ceramică, probabil din epoca bronzului, o fusaiolă de lut, oase de animale, fragmente de vase şi fragmente de ceramică. Prima datare istorica care atestă existenţa localităţii este din 1461. Cu toate acestea la sfârşitul secolului al 13-lea comunitatea creştină din localitate a fost destul de numeroasă şi avută pentru a construi o biserică catolică. După reforma religioasă biserica a fost transformată în biserică unitariană şi ca monument istoric a fost inclusă pe lista UNESCO. În anul 1567 în Chichiş au fost înregistrate 34 de case, în care locuiau familii de secui cu drepturi depline, libere, iar de la începutul secolului al 17-lea apar în localitate iobagi şi jeleri. În anul 1602 dintre cele 23 de familii nici una nu este iobagă, însă în anul 1614 dintre cele 61 de familii 9 sunt iobagi şi 2 jeleri, iar în 1703 dintre cele 66 de familii 32 erau iobagi. După formarea regimentelor de grăniceri 440 de secui figurau în evidenţa armatei. Date mai exacte apar la recensământul din jumătatea secolului al 19-lea. Populaţia creşte – lent – în anul 1850 fiind 881 de locuitori, urmând ca în anul 1900 să ajungă la un număr de 1170 de locuitori, iar în 1941 2060 de persoane. În anul 1910 se înregistrau 7 religii diferite: catolici, reformaţi, unitarieni, evaangelici, greco-catolici, ortodocşi şi israeliţi. În anul 1675 un cronicar anonim aminteşte condiţiile favorabile pe care le oferă teritoriul pentru creşterea animalelor. Numele localităţii se întipereşte în mentalitatea colectivă în perioada luptei pentru libertate din anii 1848-1849. Trupele imperiale au ocupat Ţara Bârsei şi au înaintat spre Trei Scaune. Pentru a opri avansarea contrarevoluţionarilor, armata revoluţionară maghiară a mobilizat cca 7000-8000 de secui. Bătălia decisivă a avut loc în data de 2 iulie în zona podului peste Râul Negru. Principalul actor al bătăliei era Gabor Aron, eroul revoluţionar care a şi căzut în această bătălie, şi armata de infanterişti condus de acesta Istoria multiculturală a comunităţii a făcut ca schimbările de regim politic apartenenţa succesivă la Ungaria şi România în sec. XX să nu fie marcată de conflicte etnice. Toleranţa religioasă şi etnică este o caracteristică a localităţii de care localnicii sunt mândri.

Localităţi aparţinătoare: Băcel

Băcel

Căi de acces: DN 11, DN 12, staţie de cale ferată Chichiş

Economia localităţii: Din punct de vedere economic este o comună în dezvoltare, desfiinţarea marilor centre industriale din cele două oraşe vecine (Braşov şi Sfântu Gheorghe) a impus în mod imperativ redistribuirea forţei de muncă, astfel au apărut mici intreprinzători, agricultura este în proces de capitalizare forţa de muncă disponibilă şi neocupată este redusă.